Ucraina a semnat un acord cu compania americană de energie nucleară Westinghouse. Scopul: aprovizionarea cu combustibil a tuturor centralelor sale atomice, în efortul de a pune capăt dependenţei ţării de livrările din Rusia, a anunţat compania nucleară de stat a Ucrainei, transmite Reuters. Între timp, războiul ruso-ucrainean a ajuns în cea de-a 101 zi, iar negocierile de care s-a tot vorbit sunt departe de a avea loc.
Acordul creşte, de asemenea, numărul de noi unităţi nucleare pe care Westinghouse le va construi în Ucraina la nouă faţă de cinci cât era prevăzut anterior, iar compania va înfiinţa un centru de inginerie în ţară, potrivit news.ro.
Ucraina are patru centrale nucleare în funcţiune, dintre care cea mai mare, la Zaporojie, a căzut sub controlul Rusiei la câteva zile după ce a început invazia rusă, în februarie, dar este încă operată de tehnicieni ucraineni. Pe baza acordurilor anterioare, acordul cu Westinghouse stipulează că aceasta va furniza combustibil pentru toate centralele atomice ale Ucrainei.
”Vom moderniza flota noastră de unităţi nucleare, care vor produce energie curată, sigură şi de încredere, fără nicio influenţă rusă”, a declarat ministrul Energiei, Herman Haluşcenko, potrivit unui comunicat al companiei de stat de energie atomică Energoatom.
Energoatom a negat joi o informaţie conform căreia ar putea închide uzina Zaporijia, dacă Kievul pierde controlul operaţiunilor de acolo. Ucraina şi-a exprimat în mod repetat îngrijorările privind siguranţa centralei, de când a început invazia Rusiei pe 24 februarie. Vineri, a avertizat că rămâne fără piese de schimb.
Reamintim că Uniunea Europeană își propune să-și reducă dependența de petrolul și gazul rusese cu două treimi până la sfârșitul acestui an și la zero până la sfârșitul lui 2027, a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, într-un interviu apărut marți în publicația italiană Il Messaggero, relatează Reuters.
Rata de dependenţă a Uniunii Europene de importurile de gaze naturale a scăzut uşor în 2021, până la 83%, de la 84% în 2020, însă România este ţara membră cu cea mai redusă dependenţă de importurile de gaze naturale (24%), însă aceasta a fost în creșteste, arată datele publicate recent de Eurostat, citate de Agerpres. Danemarca (26%) şi Ţările de Jos (33%) au rate reduse de dependenţă de importurile de gaze naturale
La polul opus, ţările membre cu cea mai mare dependenţă de importurile de gaze naturale sunt: Malta (104%), Suedia (102%) şi Spania (101%).
Potrivit sursei citate, comparativ cu situaţia din 2020, cele mai mari creşteri ale dependenţei de importurile de gaze naturale au fost înregistrate în Malta (de la 96% în 2020 până la 104% în 2021, o creştere de opt puncte procentuale), Irlanda (de la 64% până la 71%, creştere de şapte puncte procentuale) şi România (de la 17% în 2020 până la 24% în 2021, o creştere de şapte puncte procentuale).
Cele mai mari scăderi de la un an la altul au fost înregistrate în Letonia (de la 121% până la 61%, adică o scădere de 59 de puncte procentuale), Austria (de la 73% până la 51%, scădere de 22 de puncte procentuale) şi Slovacia (de la 88% la 69%, scădere de 20 de puncte procentuale).
Potrivit sursei citate, pe termen scurt UE rămâne dependent de Rusia pentru 26% din necesarul său de petrol şi 40% din necesarul de gaze naturale, în condiţiile în care anul trecut UE a importat 155 miliarde metri cubi de gaze naturale din Rusia.
Conform celor mai recente date oficiale privind resursele de energie ale României, publicate de Institutul Național de Statistică, în primele două luni ale anului, din totalul de 1.674,9 mii tone echivalent petrol (tep) de gaze naturale utilizabile, 1.1174,2 mii tep au fost produse în țară, iar 500,4 mii tep au fost importate.